Eroare medicala

In iulie pe 16 mi-am belit piciorul drept. Fusesem deja diagnosticata cu o forma de tumora maligna, sarcim sinovial. Am plecat la gratar in zona Calugareni si cand m-am dat jos din masina pe malul Argesului, mi-a alunecat piciorul si mi s-au rupt ligamentul deltoid si ligamentul peroneo-tibial sau mai pe romaneste mi s-a dos tibia intr-o parte si peroneul in cealalta.
Ne-am urcat in masina si desi insistam cu disperare sa ma duca la spitalul Sf Pantelimon unde stiam ce doctori ortopezi de exceptie sunt , printre care si dr Vlad Predescu cel care ma avea in observatie, sotul meu, panicat si inebunit, m-a dus la cel mai apropiat spital si anume Sf Ioan. Aia incepand de la asistente pana la doctori, sunt catastrofali si nesimtiti. In plus spitalul arata nasol de tot.
Ajunsi acolo, Sotul meu a avut mari dificultati in a gasi o asistenta dispusa sa vina la masina cu un scaun cu rotile. Dupa indelungi asteptari timp in care imi tineam piciorul cu mana pe holul din fata camerei de garda si auzeam asistentele spunand ca sa impinga caruciorul sotul meu ca de aia venisem insotita, nu sa stea ele dupa mine, am intrat cu radiografia in mana la sala de ortopedie.
Simt nevoia sa fac o precizare: 13 ani de zile am facut handbal de performanta la Steaua si am avut ambele picioare luxate si subluxate de 7 ori asa ca stiu cum arata o radiografie si stiu sa citesc ce arata ea acolo. Ma preia un medic despre care am aflat ulterior ca e rezident. Se uita pe radiografie si -mi zice ca e nevoie de operatie cu suruburi , ca daca nu ma operez nu o sa mai pot merge si alte asemenea. Eu tac, il ascult , ma uit pe radiografie si ma cam prind despre ce e vorba. Îi zic aluia ca ma aflu in grija dr Predescu de la Pantelimon , ca domnia sa imi stie istoricul cu piciorul si ca nu ma operez eu ca asa vor ei. Semnez ca refuz tratamentul chirurgical si dupa ce-mi pune ghipsul, plec.
Ajung acasa-il sun pe dr Predescu. Îi explic domniei sale ce si cum, fac programare de urgenta la Regina Maria unde activeaza in particular , ca sa mearga treaba mai repede si mai civilizat. Alung a doua zi , se uita omul pe radiografie si zice:,, pai asta e ruptura partiala de ligament deltoid si tibio-peroneal fara smulgere de cap tibial, recuperabila fara operatie dar prin orteza Aircast. Adica atata timp cat ligamentul nu s-a rupt de tot, el se vindeca in 90% din cazuri de la sine. Partea proasta e ca intre diagnosticul boului de la Sf Ioan si diagnosticul domnului doctor Predescu au trecut 24 de ore care au fost vitale pentru mine si iata de ce:daca idiotului de rezident de la Sf Ioan i-ar fi trecut prin cap sa imi faca sub anestezie manevra de repozitionare a tibiei, atunci totul ar fi fost ok si piciorul meu s-ar fi vindecat perfect. Cum el nu a facut-o, eu am ramasa acum la 4 luni dupa accident, cu o glezna ca de cal si anume se vede capul tibial iesit in afara. Dr Predescu nu m-a operat pentru ca a zis el ca se recupereaza perfect dpdv functional si doar estetic va ramane mai urat dar nu vizibil mai ales pentru un neavizat. Si a avut dreptate. El insusi s-a mirat cum de nu s-a smuls si osul la cat de mult s-a intins ligamentu dar picioarele mele de fosta sportiva fusesera greu incercate de-a lungul timpului. Timpul a trecut si miraculos, dupa trei saptamani m-am intors in bucatarie. La inceput cu o carja tinuta in permanenta iar dupa doua zile am mers fara nici un sprijin. Nu am purtat ghips decat trei zile dupa care mi-am cumparat Aircast Xp Walker pe care mi-o reglam singura zilnic si presam osul sa intre la loc tot mai mult iar ulterior am purtat doua luni o orteza cu gel cu care m-am recuperat definitiv.
Pot urca pe munte din nou, merg normal, conduc, nu ma doare dar eroarea medicala a imbecilului ăla era sa ma coste un picior.

Author: Anamaria

Share This Post On

2 Comments

  1. Buna,
    Eu stau de 5 saptamani cu piciorul imobilizat(primele 3 in gips si de 2 saptamani cu o orteza walker dar tot nu calc pe picior). Si eu am fost la Sp. Sf Ioan si la Regina Maria. La radiografia dupa 3 saptamani in gips au zis ca nu s-au sudat aproape deloc oasele si au găsit si o mica deplasare peroneo-tibiala. Mi-au propus sa ma gandesc la o operatie dar in cazul meu au spus ca e mai complicat sa o fac pentru ca am si parapareza spastica. Acum nu stiu ce decizie sa iau si daca e bine sa ma operez iar medicii mi-au spus doar avantajrle si dezavantajele si raman eu sa iau decizia. Un medic inclina spre operatie iar celalalt spune ca in cszul meu mai bine o evit sa nu apara complicatii. Piciorul arata ca si inainte si nu am deloc dureri doar astept sa se refaca fractura…
    Tu ce ma sfatuiesti?

    Îți place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    Post a Reply
  2. Am un prieten care a avut accident de masina dupa care au urmat 9 operatii la picioare. Doua dintre ele facute la Sf. Ioan. Una dintre ele facuta gresit. Medicul care l-a operat (aprox 50 de ani) si a gresit este AMIC cu prietenul meu. N-am cum sa clasific ce s-a intamplat. Acum 2 zile m-am operat si eu de ruptura de menisc la Dr. Vlad Predescu la Regina Maria. Se simte ca omul este mama, tata, unchiul si matusa genunchilor. Se simte experienta, este sigur pe ce spune si sigur pe ce face. Este direct si vorbeste la obiect. Ce-i drept, vorbeste in jargonul medical ortopedic si presupune ca eu stiu ce este spre exemplu un platou tibial. Noroc ca etimologia cuvintelor vine in ajutor. Mi-a placut de el maxim. Cum ar spune un american, he is the real deal, no bulshit. Il recomand cu mare caldura oricui citeste aceste randuri. In general ma feresc sa recomand doctori si am alergie la acei civili care spun despre doctorul X ca este un doctor foarte bun; cum stie un ne-doctor daca un doctor este bun ? Unitatea mea de masura este siguranta cu care iti vorbeste , NE-INSOTITA de aroganta specifica unui star. Gand bun !

    Îți place sau nu? Thumb up 0 Thumb down 0

    Post a Reply

Leave a Reply to Raluca Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *